Steaua a trecut de Rapid, in ciuda celor care speram ca Dumnezeu sa-i dea peste nas lui Gigi. Cum care Gigi? Toata lumea stie cine e Gigi. Cum toata lumea stie cine e Vadim. Si cum toata lumea parea ca o cunoaste pe Laura. Cind am sunat la interfon la un prieten si a intrebat cine e, am raspuns: Un actor grabit… Pe toate canalele TV se dadeau slagarele ei, parca murise cineva din familie. Cum care familie? A noastra, a tuturor cu care televiziunile isi croseteaza rating-ul.

Adrian Cioroianu scria despre “spectacolul dezgustator de ineleganta si ipocrizie” declansat la moartea tinerei artiste, astfel ca tara care a avut ‘o revolutie in direct’ a trait in direct si o inmormintare:

“Decesul a adunat rude ravasite, prieteni indurerati, starlete de duzina si narcisisti de profesie, ce-au creat prin ei insisi spectacolul indecent de vizibil (si prin acesta uritit al unei morti devenite eveniment tele-national, in care rudele prime (mama, fratele) sint vinate pentru exclusivitati masochiste, iar colegi/cunostinte sint chemati sa-si dea cu presupusul despre predestinari, mistere, oracole, coincidente si alte paranormalicuri (pe care, apropo, un crestin nu da doi bani!). Depling rudele, respect prietenii – citi or fi fost.

Desi DEX-ul defineste religia ca “Sistem de credinte (dogme) si de practici (rituri) privind sentimentul divinitatii si care ii uneste, in aceeasi comunitate spirituala si morala, pe toti cei care adera la acest sistem; totalitatea institutiilor si organizatiilor corespunzatoare; confesiune, credinta”, cred ca e mai potrivita o definitie antica. Religio, in latina este format din doua cuvinte: re, care are conotatia de a face din nou, a reface si ligare, care inseamna, a lega. Deci religie, poate fi tradus “a relega” sau “a lega din nou”.

Daca cautati pe Internet, o sa gasiti tot felul de interpretari bizare despre acest termen. Am gasit niste definitii conform carora “religio” inseamna “a aduce inapoi in robie”. Asta din cauza ca pentru multi, expresia “a re-lega” are conotatia de a lega in lanturi. Pentru altii, religia inseamna “interdictie”. Lasam la o parte aceste interpretari ciudate (si foarte subiective) si ajungem la concluzia ca religia inseamna a restabili o legatura.

„Exista o ciudata ispita […] – as numi-o ispita credintei considerata ca panaceu totalitar al grijilor si inlocuitor general al virtutilor omenesti. […] Credinta ne ajuta, ne intareste, ne inalta, ne bucura, dar nu tine locul insusirilor si calitatilor omenesti.” (Nicolae Steinhardt, „Jurnalul fericirii”. Ed Dacia, 1991, pag. 173-174)

Exista multe foloase ale credintei si, desigur, nu doar spirituale. Acest lucru insa poate fi gresit inteles, intrucat credinta nu inlocuieste stradania omului de a realiza anumite lucruri. Ne amagim crezand ca Dumnezeu face ceva in locul nostru, insa, in mod paradoxal, ne putem baza pe faptul ca El poate rascumpara ceea ce este imperfect.

Cum putem creste copii sanatosi din punct de vedere emotional? Exista mai multe ingrediente ale sanatatii emotionale. In primul rand, lipsa bolii psihice indica prezenta sanatatii mentale. De cand avem tot mai multe nume pentru diferite probleme emotionale, putem spune ca aproape toti am fost cel putin o data intr-o stare care are un astfel de nume, o eticheta nedorita. De pilda, este aproape imposibil ca o persoana sa nu fi avut cel putin o data in viata depresie de intensitate medie sau usoara. Desigur, nu este o tragedie, dar pe moment acel lucru a fost resimtit ca ceva extrem de neplacut.

Mi-a parut si bine, si rau ca Oscarul pentru cel mai bun film a fost primit de Crash. Bine, pentru ca nu l-a primit Brokeback Mountain, rau pentru ca nu l-a primit Munchen. Crash vorbeste despre tulburatoarele intersectii rasiale intr-o societate multiculturala care se lauda cu unitatea in diversitate, dar careia 11 septembrie i-a furat credinta naiva in buna intelegere dintre popoarele adapostite de ea si a cam lasat-o in pielea goala. Povesti marunte, si totusi mari despre puterea de instrainare pe care o are culoarea pielii in relatiile noastre: personajele parcurg drumul sinuos de la a se crede libere de prejudecati, pana la a recunoaste ca sunt cu totul posedati de ele. Crash este drumul zadarniciei. Realizam, vorba lui de Rougemont, partea diavolului din noi.

Pe de alta parte, etnocentrismul hollywoodian s-a facut din nou simtit: oricat de priceput se dovedeste Crash in a deconspira prejudecatile rasiale insinuate in mintea fiecaruia dintre noi, povestea arabo-americana nu a inceput la 11 septembrie, la fel cum povestea lumii nu incepe si nu se sfarseste odata cu istoria din cale afara de recenta a Americii. Elie Wiesel, supravietuitor al Holocaustului, spunea despre necesitatea existentei unui Povestitor in spatele povestii incredibil de coerente pe care o traieste omenirea.