Eu cu cine ma casatoresc?

de Ligia Manastireanu

 

 

Editura Adoramus & AquaForte 

Dati un click aici pentru detalii. 

O perspectiva biblica asupra misiunii urbane

de Raymond Bakke

 

 

Editura Adoramus

Dati un click aici pentru detalii. 

Locul Scripturii in Traditia Ortodoxa

de Danut Manastireanu 

 

 

Editura Alma Mater

Dati un click aici pentru detalii. 

Anunt Editura

Anuntam ca Editura Adoramus nu comercializeaza titlurile pe care le publica. Cartile noastre pot fi comandate la Editura Kerigma (kerigma.ro) si AquaForte (www.aquaforte.com).

Martie, 2006
Intre bunatate si har PDF Print E-mail
Written by Ligia Manastireanu   
Saturday, 25 March 2006

„Domnul Isus iubeste copiii cuminti!” Inca de mici, cei din generatia mea am crescut sub influenta acestei afirmatii rostite de parinti, invatatori de scoala duminicala si pastori care incercau pe aceasta cale sa ne determine sa fim mai buni, mai „demni” de dragostea lui Dumnezeu. Este interesant cum un singur cuvant a schimbat mesajul dintr-unul al dragostei si al acceptarii neconditionate intr-unul legalist, al acceptarii pe baza meritelor proprii, care face inutil sacrificiul lui Cristos!

Fireste ca aceasta „boala” nu este specifica doar generatiei mele sau a parintilor mei. La fel a incercat si fiul risipitor sa-si „cumpere” favoarea in ochii tatalui, cerandu-i sa-l primeasca inapoi pe baza meritelor proprii (adica a muncii sale ca argat in casa tatalui sau). Tatal, in schimb, nu l-a primit inapoi pe baza faptelor lui sau a promisiunilor de rascumparare a greselilor, ci pentru ca statea in natura lui sa fie bun. Avem aici o pilda a adevaratei „pocainte evanghelice”, observa James Torrance: „un raspuns la dragostea tatalui, si nu o conditie a ei” (Worship, Community and the Triune God of Grace, Paternoster, Carlisle, 1996, pag. 57). In momentul in care vom intelege acest lucru, vom inceta sa ne mai straduim mereu si mereu sa castigam dragostea Tatalui prin purtarea noastra si vom pricepe ca toate faptele noastre bune nu sunt decat o haina manjita inaintea Lui.

Last Updated ( Tuesday, 21 November 2006 )
Read more...
 
Dumnezeu e stelist? sau Despre smintelile celebritatii PDF Print E-mail
Written by Alin Cristea   
Friday, 24 March 2006

Steaua a trecut de Rapid, in ciuda celor care speram ca Dumnezeu sa-i dea peste nas lui Gigi. Cum care Gigi? Toata lumea stie cine e Gigi. Cum toata lumea stie cine e Vadim. Si cum toata lumea parea ca o cunoaste pe Laura. Cind am sunat la interfon la un prieten si a intrebat cine e, am raspuns: Un actor grabit… Pe toate canalele TV se dadeau slagarele ei, parca murise cineva din familie. Cum care familie? A noastra, a tuturor cu care televiziunile isi croseteaza rating-ul.

Adrian Cioroianu scria despre “spectacolul dezgustator de ineleganta si ipocrizie” declansat la moartea tinerei artiste, astfel ca tara care a avut ‘o revolutie in direct’ a trait in direct si o inmormintare:

“Decesul a adunat rude ravasite, prieteni indurerati, starlete de duzina si narcisisti de profesie, ce-au creat prin ei insisi spectacolul indecent de vizibil (si prin acesta uritit al unei morti devenite eveniment tele-national, in care rudele prime (mama, fratele) sint vinate pentru exclusivitati masochiste, iar colegi/cunostinte sint chemati sa-si dea cu presupusul despre predestinari, mistere, oracole, coincidente si alte paranormalicuri (pe care, apropo, un crestin nu da doi bani!). Depling rudele, respect prietenii – citi or fi fost.

Last Updated ( Tuesday, 21 November 2006 )
Read more...
 
Religia lui Dumnezeu si religiile oamenilor PDF Print E-mail
Written by Lucian Buzea   
Thursday, 23 March 2006

Desi DEX-ul defineste religia ca “Sistem de credinte (dogme) si de practici (rituri) privind sentimentul divinitatii si care ii uneste, in aceeasi comunitate spirituala si morala, pe toti cei care adera la acest sistem; totalitatea institutiilor si organizatiilor corespunzatoare; confesiune, credinta”, cred ca e mai potrivita o definitie antica. Religio, in latina este format din doua cuvinte: re, care are conotatia de a face din nou, a reface si ligare, care inseamna, a lega. Deci religie, poate fi tradus “a relega” sau “a lega din nou”.

Daca cautati pe Internet, o sa gasiti tot felul de interpretari bizare despre acest termen. Am gasit niste definitii conform carora “religio” inseamna “a aduce inapoi in robie”. Asta din cauza ca pentru multi, expresia “a re-lega” are conotatia de a lega in lanturi. Pentru altii, religia inseamna “interdictie”. Lasam la o parte aceste interpretari ciudate (si foarte subiective) si ajungem la concluzia ca religia inseamna a restabili o legatura.

Last Updated ( Sunday, 02 December 2007 )
Read more...
 
Formarea identitatii la copii PDF Print E-mail
Written by psih. Anca Axente   
Wednesday, 22 March 2006

„Exista o ciudata ispita […] – as numi-o ispita credintei considerata ca panaceu totalitar al grijilor si inlocuitor general al virtutilor omenesti. […] Credinta ne ajuta, ne intareste, ne inalta, ne bucura, dar nu tine locul insusirilor si calitatilor omenesti.” (Nicolae Steinhardt, „Jurnalul fericirii”. Ed Dacia, 1991, pag. 173-174)

Exista multe foloase ale credintei si, desigur, nu doar spirituale. Acest lucru insa poate fi gresit inteles, intrucat credinta nu inlocuieste stradania omului de a realiza anumite lucruri. Ne amagim crezand ca Dumnezeu face ceva in locul nostru, insa, in mod paradoxal, ne putem baza pe faptul ca El poate rascumpara ceea ce este imperfect.

Cum putem creste copii sanatosi din punct de vedere emotional? Exista mai multe ingrediente ale sanatatii emotionale. In primul rand, lipsa bolii psihice indica prezenta sanatatii mentale. De cand avem tot mai multe nume pentru diferite probleme emotionale, putem spune ca aproape toti am fost cel putin o data intr-o stare care are un astfel de nume, o eticheta nedorita. De pilda, este aproape imposibil ca o persoana sa nu fi avut cel putin o data in viata depresie de intensitate medie sau usoara. Desigur, nu este o tragedie, dar pe moment acel lucru a fost resimtit ca ceva extrem de neplacut.

Last Updated ( Tuesday, 21 November 2006 )
Read more...
 
Munchen PDF Print E-mail
Written by Oana Asavoaie   
Monday, 20 March 2006

Mi-a parut si bine, si rau ca Oscarul pentru cel mai bun film a fost primit de Crash. Bine, pentru ca nu l-a primit Brokeback Mountain, rau pentru ca nu l-a primit Munchen. Crash vorbeste despre tulburatoarele intersectii rasiale intr-o societate multiculturala care se lauda cu unitatea in diversitate, dar careia 11 septembrie i-a furat credinta naiva in buna intelegere dintre popoarele adapostite de ea si a cam lasat-o in pielea goala. Povesti marunte, si totusi mari despre puterea de instrainare pe care o are culoarea pielii in relatiile noastre: personajele parcurg drumul sinuos de la a se crede libere de prejudecati, pana la a recunoaste ca sunt cu totul posedati de ele. Crash este drumul zadarniciei. Realizam, vorba lui de Rougemont, partea diavolului din noi.

Pe de alta parte, etnocentrismul hollywoodian s-a facut din nou simtit: oricat de priceput se dovedeste Crash in a deconspira prejudecatile rasiale insinuate in mintea fiecaruia dintre noi, povestea arabo-americana nu a inceput la 11 septembrie, la fel cum povestea lumii nu incepe si nu se sfarseste odata cu istoria din cale afara de recenta a Americii. Elie Wiesel, supravietuitor al Holocaustului, spunea despre necesitatea existentei unui Povestitor in spatele povestii incredibil de coerente pe care o traieste omenirea.

Last Updated ( Tuesday, 21 November 2006 )
Read more...
 
Meniu Principal
Home
Editura
Prezentare
Links
Wallpapers
Publicitate
Arhiva
Aprilie, 2007
Ianuarie, 2007
Decembrie, 2006
Noiembrie, 2006
Septembrie, 2006
Iulie, 2006
Mai, 2006
Martie, 2006
Februarie, 2006
Ianuarie, 2006
Decembrie, 2005
Noiembrie, 2005
Septembrie, 2005
Iulie, 2005
Iunie, 2005
Mai, 2005
Aprilie, 2005
Martie, 2005
Februarie, 2005
Ianuarie, 2005
2004