Multe luni aglomerate am avut in viata (mai ales in ultimii ani), dar parca nici una ca acest septembrie ce-si inghesui evenimentele istoriei colective unul peste altul pe ecranul TV-ului (sau a monitorului ce ne aduce Internetul in casa), dar si in constiinta natiei si a multor fiii ai ei, ba chiar a cetatenilor satului global. Fugarul timp ce trecu si prin acest septembrie ne-a creat acel sentiment acut al inconsistentei temporale pe care un copil l-a exprimat astfel: “Timpul este o vreme care trece tot timpul”.

Dosariada. “Trecutul care nu mai trece” a adus in memoria colectiva gesturi (im)pardonabile din viata unor persoane publice precum Mona Musca, Sorin Antohi, Iustin Marchis s.a. Dosariada, “cel mai recent sport de masa practicat in Romania” (Armand Gosu), a dus la comentarii mediatice dintre care cel mai celebru ramine scrisoarea lui Gabriel Liiceanu catre Mona Musca, iar ca “idee calauzitoare” pentru acest moment al istoriei noastre recente poate fi adoptata urmatoarea formula:

De-a lungul istoriei, a doua venire a Domnului Isus Christos a exercitat un interes deosebit în special în privinţa datei exacte când se va întâmpla. Mulţi profeţi mincinoşi cât şi multe secte şi-au facut un scop din a prognoza exact data acestui eveniment fundamental pe care se bazează speranţa şi credinţa Bisericii. Există de asemenea un întreg spectru de interpretări legate de acest eveniment. Mulţi teologi liberali nu cred că există în Noul Testament o a doua venire istorică a lui Isus Christos, ci consideră că Isus Chrisos revine mereu printre noi de fiecare dată când celebrăm Cina Domnului. La celălalt capăt al spectrului de interpretări, există teologi care cred că Isus a şi venit, iar domnia de 1000 de ani a şi început.

Anxietatea este o stare, o tulburare sau poate deveni o trăsătură a unei persoane care se confruntă cu o situaţii pe care le percepe ca fiind ameninţătoare.

Anxietatea apare ca rezultat al supraestimării unui pericol real sau perceput, concomitent cu subestimarea resurselor de a-i face faţă.

Cel puţin în faza iniţială, aceste reacţii apar ca urmare a unor situaţii ambigue, care pot fi interpretate în mai multe moduri. De exemplu, un zgomot suspect, neidentificat, care se repetă, poate duce la stări anxioase.

„Aceleaşi mâini care cândva ne strângeau cătuşele sunt
astăzi ridicate în semn de conciliere: «Nu scormoni trecutul!
Stăruind asupra trecutului îţi vei pierde un ochi».
Uită trecutul şi îţi vei pierde ambii ochi.”
Alexandr Soljeniţân (Arhipelagul Gulag)

În ultimii şaisprezece ani s-a tot scris despre comunism şi despre ceea ce a însemnat societatea comunistă. Opiniile au variat de la cele care contestă existenţa comunismului în sensul marxist al termenului şi afirmă, asemeni lui Ion Iliescu, că cei care au condus statele blocului sovietic „au întinat idealurile comunismului”, până la cele care acuză comunismul şi organizarea statală începând cu ideologia care le-a stat la bază, fie ea marxistă, leninistă, stalinistă ori titoistă.