Dialogul de mai jos a avut loc intre Ligia Manastireanu (L) si Margaret Stein (M) in biserica in care aceasta slujeste, in cadrul unei slujbe de duminica dimineata, care a avut ca tema ziua de odihna. Ligia si Margaret sunt impreuna membre in consiliul SAPCC (Scottish Association for Pastoral Care and Counselling), iar Jock (director al Editurii Handsel Press) si Margaret Stein sunt sustinatori activi ai Editurii Adoramus.

M         Putem citi sfarsitul istorisirii creatiei in Geneza 2, unde Dumnezeu s-a oprit din munca si apoi a binecuvantat ziua a saptea si a pus-o deoparte ca pe o zi speciala. Astfel Sabatul a devenit ziua in care ne oprim din munca pentru a putea sa ne uitam in urma si sa vedem daca ceea ce am lucrat este bun, dar si pentru a ne recupera energia de care avem nevoie pentru a merge mai departe. Cea de-a patra porunca vorbeste despre ziua a saptea ca fiind dedicata lui Dumnezeu, pentru a ne inchina Lui.

Avem un exemplu in Exod, din perioada in care poporul Israel a primit mana din cer. Ei trebuiau sa adune mana in fiecare zi si aveau suficienta pentru acea zi. Orice surplus se strica. Insa in ziua a sasea trebuiau sa culeaga suficient si pentru ziua a saptea si de data aceasta nu se strica. Asa ca aveau o zi in care nu trebuiau sa gaseasca si sa pregateasca mancare.

Apoi oamenii legii s-au pus pe treaba si au inventat tot felul de legi pentru a se asigura ca ziua de odihna este respectata. Impotriva acestui lucru s-a ridicat Isus atunci cand a intalnit persoane care aveau nevoie de vindecare.

Cu toate acestea lucrurile s-au schimbat atunci cand Isus a murit si a inviat din nou in intaia zi din saptamana, iar ucenicii lui au inceput sa se intalneasca pentru a se inchina lui Dumnezeu in prima zi din saptamana, aceasta fiind traditia pe care o urmam pana in prezent.

Prin urmare, accentul s-a schimbat. Sarbatorirea zilei de odihna nu se refera doar la inactivitate, ci si la bucuria pe care o avem in invierea si inaltarea la cer a lui Isus. Ligia, care sunt gandurile tale cu privire la acest lucru?

L          Ziua de odihna imi aminteste de har pentru ca incepem saptamana cu odihna, care este apoi urmata de munca. Duminica este ziua in care-mi place sa reflectez la harul lui Dumnezeu fata de noi, la faptul ca avem odihna vesnica in El nu datorita faptelor noastre, ci deoarece Isus a facut totul in locul nostru si continua sa mijloceasca la Tatal in numele nostru.

M         Daca ar fi sa ne intoarcem la intrebarea zilei, cum sarbatorim ziua de odihna astazi? Ce inseamna pentru noi astazi ziua de sabat?

L          As defini odihna ca pe o alegere personala, in functie de ceea ce facem tot restul saptamanii. De exemplu, pentru o femeie care lucreaza este o delectare ca duminica sa petreaca timp cu copiii pe care nu i-a vazut toata saptamana. In schimb o femeie casnica ce a stat inchisa in casa cu copiii in fiecare zi din saptamina ar putea beneficia de cateva ore de odihna, timp in care sotul ei sa preia responsabilitatile casnice. Sunt foarte constienta insa ca lucrurile nu stau nici pe departe asa in majoritatea familiilor. Fiind crescuta intr-o familie evanghelica, mi-a fost intotdeauna greu sa inteleg aplicatiile practice ale zilei de odihna. Chiar daca odihna in ziua de duminica se predica de la amvoane, ea nu reprezinta decat rareori o realitate pentru femei, de la care se asteapta sa continue ceea ce au facut tot restul saptamanii: sa gateasca, sa serveasca masa (de multe ori si pentru musafiri), sa spele vasele, sa aiba grija de copii, etc.

M         Stiu exact la ce te referi, Ligia. In calitate de mama si sotie si mie mi-a fost foarte greu sa gasesc o zi din saptamana care sa arate altfel decat toate celelalte. Chiar si acum, la mult timp dupa ce au plecat copiii de acasa imi este destul de greu sa-mi schimb obiceiurile. Imi dau seama ca este cu atat mai dificil pentru cei care sunt nevoiti sa lucreze duminica, de multe ori din ratiuni financiare. Ce se intampla intr-o duminica obisnuita in Romania?

L          In Romania mersul la biserica este luat foarte in serios, in special in mediul evanghelic unde oamenii petrec in medie 5­ ore pe duminica in biserica. Chiar daca acesta este un lucru demn de apreciat, latura negativa este ca de multe ori cei care se considera religiosi ii judeca pe cei care fac lucruri mai putin „bisericesti" duminica, cum ar fi sa iasa in oras cu familia sau sa mearga la cumparaturi. Acestora le-as aminti de cuvintele lui Isus: Sabatul a fost facut pentru om si nu omul pentru Sabat.

M         Cu alte cuvinte porunca de a pastra ziua de odihna si de a ne inchina lui Dumnezeu este importanta, insa nu trebuie sa ne lasam condusi de detalii. Este important sa pastram principiul sabatului si sa avem un timp de odihna si un timp in care sa ne linistim pentru a ne putea gandi la adevaratul sens al vietii. In general viata a devenit foarte trepidanta si rezultatul pentru multi este stres excesiv, anxietate si caderi nervoase. Prin urmare, este de inteles de ce unii oameni prefera sa-si ocupe tot timpul cu activitati pentru a evita momentele in care trebuie sa se gandeasca la directia in care o ia viata lor. Insa aceasta este o alegere periculoasa si din pacate societatea noastra se indreapta cu pasi repezi in aceasta directie.

O alta extrema este cand oamenii se imbolnvesc si sunt fortati sa se odihneasca. Dupa ce am condus un curs pentru oameni cu oboseala cronica am devenit constienta de acest gen de experienta fortata care are un efect profund asupra oamenilor. Multi sunt deosebit de nervosi la inceput, ceea ce este de inteles. Insa faptul ca trebuie sa ajunga sa accepte acest nivel scazut de energie, impreuna cu toate restrictiile pe care le presupune acest lucru, ii determina sa-si stabileasca foarte bine prioritatile: ce este realist sa-mi propun sa fac astazi? In ciuda deprimarii datorate acestei boli, multi isi formeaza in timp un caracter bland, placut si preocupat de nevoile altora. Este ca si cum s-ar odihni si pentru ei si pentru noi, avand timp sa se gandeasca la sensul vietii si sa se roage...  ei sunt ca sarea sau lumina din comunitate despre care a vorbit Isus.

Ligia, ce ne mai poti spune despre sabat?

L          Un alt principiu pe care as dori sa-l amintesc este cel din Col 2:16-17, unde Pavel se refera in mod explicit la reguli (sabat) ca fiind o umbra a lucrurilor viitoare. Prin urmare nu mai suntem legati de reguli din moment ce substanta (care este Cristos) a venit la noi, asa incat accentul nu ar mai trebui sa cada pe o anumita zi din saptamana, ci asupra lui Cristos. Daca avem credinta in El, intram in odihna Lui si pastram sensul spiritual al sabatului. Odihna in Dumnezeu nu promoveaza inactivitatea, cum spunea si Margaret la inceput, ci o activitate dependenta in sensul ca ne incredem in Dumnezeu ca sa ne poarte de grija. Ii incredintam Lui toate dorintele de a merge inainte si de a face cat mai multe lucruri. Odihna in Dumnezeu ne ingaduie si sa-l auzim mai bine. Inseamna pur si simplu sa ne continuam viata de zi cu zi in prezenta lui Dumnezeu.

M         Toate acestea par sa sugereze ca ni se cere mult mai mult decat sa venim la biserica duminica. Ni se cere sa purtam de grija sufletelor noastre asa cum a facut si Isus cand mergea pe munte sa se roage singur. De atatea ori el a luat idei din Vechiul Testament si le-a largit implicatiile in asa fel incat sa ne poarte de grija si mai mult si sa devina si mai bune pentru societate. Putem face acest lucru chiar acum cantand imnul de la nr. 755, Ramai linistit.